Trasee montane în Munții Bârgăului

Ce pui în rucsac, pe acest masiv

• 2 l apă de persoană; pe culmi nu sunt izvoare amenajate
• bocanci peste gleznă, rodați
• strat cald și geacă de vânt: pe culmile deschise bate tot anul
• harta offline și baterie externă: semnalul vine și pleacă
• frontală, dacă durata oficială trece de șase ore

Se poate? Cort, foc, bureți

• Campare · Cu condiții

  Nu există locuri de campare amenajate în masiv. Cortul se pune pentru o noapte, în poieni, departe de stâne și de sate.

• Foc · Nu

  Focul deschis e interzis în fondul forestier, în afara vetrelor amenajate.

• Bureți și fructe · Cu condiții

  Culesul pentru consum propriu e tolerat; pe suprafețele cu contract de exploatare, nu.

Regulile vin din Codul silvic; în Munții Bârgăului nu există arie protejată cu regulament propriu și nici refugiu de creastă.

Ce merită știut despre masiv

• 1

  Traseul pleacă de lângă Pasul Tihuța, trecătoarea pe care Bram Stoker a numit-o Borgo Pass în „Dracula”. În Piatra Fântânele i s-a ridicat un bust, iar hotelul de pe pas poartă numele contelui.

• 2

  Tot în pas stă o cruce de oțel de 31 de metri, ridicată în 2010 de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, cea mai înaltă din țară, iluminată noaptea cu LED-uri.

• 3

  Pe Heniul Mare stă un releu radio-tv dat în funcțiune la 31 decembrie 1977. Turnul principal are 74 de metri și e deservit de un teleferic mic, pe doisprezece stâlpi, care coboară doi kilometri și jumătate spre Prundu Bârgăului.

• 4

  Prundu Bârgăului are gară, pe linia dinspre Bistrița, deci traseul se poate face cu întoarcerea cu trenul.

• 5

  Numele „Drumul Romanilor” e păstrat de localnici pentru vechiul drum de culme care leagă valea Leșului de Piatra Fântânele.

• 6

  Capătul dinspre Piatra Fântânele e chiar sub Pasul Tihuța, unde se află mănăstirea din 1928 și crucea de 31 de metri.

• 7

  Traseul se termină la Colibița, pe malul lacului de acumulare căruia i se spune marea de la munte.

• 8

  De la Colibița pornesc mai departe traseele din Călimani, printre care cel spre Tăul Zânelor și cel spre creasta Bistriciorului.

• 9

  Capătul traseului e un izvor mineral amenajat, numit în zonă borcut, cuvânt folosit în tot nordul Transilvaniei pentru apele carbogazoase.

• 10

  Salvamont Bistrița-Năsăud a refăcut marcajul în 2024, după ce furtunile doborâseră arbori peste drumul de acces.

• 11

  Coborârea se termină în șoseaua E 58, la doi kilometri în amonte de cabana Valea Străjii.

• 12

  Traseul atinge cele mai înalte trei vârfuri ale masivului: Heniul Mare 1.610 m, Miroslava 1.605 m și Muncelul 1.542 m, toate măguri vulcanice care au străpuns cuvertura sedimentară.

• 13

  Pe Heniul Mare, pe vreme limpede, se văd Călimanii, Suhardul și Rodnei, iar toamna târziu chiar Făgărașul.

Ce crește și ce mișcă în masiv