Trasee montane · Giumalău 1.857 m · Rarău 1.651 m
Rarăul e la 20 de minute de poartă, Giumalăul la un sfert de oră. Sunt cei mai accesibili munți din Bucovina: drumuri până sus, poteci bine întreținute, două cabane, cele mai vizitate creste din zonă. Mai jos sunt toate cele 24 de trasee marcate, cu timpii adevărați, marcajul exact, cât urcă și, pe șleau, pentru cine sunt. Alege unul, restul ți-l spunem la poartă, cu cafeaua în mână.
Din jurnal
Surse: traseu, marcaj, durată și diferență de nivel din ghidul „Trasee turistice montane” al Consiliului Județean Suceava; coordonatele punctelor de plecare și timpii cu mașina din Google Maps (calculați de la Strada Sirenei 38); curiozitățile din surse oficiale (Direcția Silvică Suceava, Primăria Câmpulung, presa locală). Dacă găsești o greșeală, scrie-ne: o corectăm.
Ești în rezervație (Pietrele Doamnei, Slătioara, Todirescu): cortul nu se pune pe traseu. Se poate în poiana de lângă Hotelul Alpin Rarău, o noapte.
Interzis: rezervație și fond forestier. Nici grătar, nici cafea pe arzător cu flacără deschisă în pădure.
În rezervație nu se culege nimic: nici bureți, nici afine, nici flori. În afara ei, pe drumurile forestiere, da.
Surse: ANANP și Direcția Silvică Suceava (rezervațiile Pietrele Doamnei, Codrul Secular Slătioara, Codrul Secular Giumalău, Fânețele Todirescu); Codul Silvic, art. 54; Cabana Giumalău (cabanieri).
Cheile Izvorul Alb și Piatra Buhei, în primii kilometri, sunt calcarele care au dat numele pârâului: apa iese albă din stâncă după ploi. La 1,5 km de casă e izvorul de la care umpli sticla.
Piatra Șoimului (1.577 m) are din iulie 2025 primul skywalk din România: o platformă cu podea de sticlă securizată, în formă de cuib de șoim, suspendată la 600 m deasupra văii. Maximum 12–15 persoane pe ea; binoclul panoramic e gratis.
Pietrele Doamnei au 1.634 m și sunt calcar recifal: coralii unei mări calde de acum 140 de milioane de ani, ridicați la cer. Legenda spune că aici și-a ascuns comorile Doamna lui Petru Rareș, iar de la Rareș vine și numele muntelui.
Geo Bogza a scris despre Rarău că „aici reprezintă dimensiunea fundamentală a lumii”. Sus, cu Bucovina la picioare, îl înțelegi.
De pe culmea Bodea vezi într-o singură rotire Valea Seacă, Runcul, Măgura Runcului, Pietrele Doamnei și Piatra Șoimului. E traseul pe care câmpulungenii îl fac duminica, ca să-și vadă orașul de sus.
Stâncile Adam și Eva, două măguri de dolomită de la intrarea în Fundu Pojorâtei, sunt, spune legenda, doi îndrăgostiți împietriți. Geologic, sunt resturile unui recif, ca și Pietrele Doamnei.
Giumalăul are 1.857 m și e cel mai înalt din jur; pe vârf, într-o zi curată, numeri șase masive: Rarău, Obcinile, Rodna, Călimani, Bistriței, Ceahlău. Pajiștea subalpină de pe creastă e plină de afin în august.
Cheile Zugrenilor, la baza traseului, sunt cel mai îngust sector al Bistriței: pereți de peste 200 m, șoseaua și râul înghesuite între ei. La cabană au poposit plutașii sute de ani, până în anii ’60.
Schitul Rarău (Sihăstria) are legături cu vremea lui Petru Rareș și a fost mutat pe locul de azi la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Stă la aproape 1.400 m, între molizi, cu icoana la care vin oameni din toată Moldova.
Aici clopotul se aude cu pădurea în fundal. Intră în tăcere, ieși în tăcere; nu e loc de poze cu blitz.
Codrul Secular Slătioara e rezervație din 1941 și, din 2017, Patrimoniu Mondial UNESCO (în categoria pădurilor primare de fag, deși vedeta e molidul). 1.064 ha, între 790 și 1.353 m, pe trei culmi paralele: Bâtca Neagră, Bâtca cu Plai, Bâtca Leșei.
Molizi și brazi de 300–500 de ani, cu trunchiuri de peste 1 m diametru și 50 m înălțime; localnicii îi zic „Catedrala de lemn a Rarăului”. Copacii căzuți rămân acolo: omul nu intervine.
Pe stâncării cresc floarea de colț și papucul doamnei, o orhidee protejată. Le fotografiezi, nu le culegi. Și da, sunt urși, râși și cocoși de munte; îi vezi rar, dar ei te văd.
Popii Rarăului (1.628 m) sunt turnuri de calcar înșirate pe creastă, ca niște preoți la slujbă, de unde și numele. Îi vezi cel mai bine de la Șaua Ciobanilor, pe lumină de dimineață.
Cheile Moara Dracului sunt o rezervație geologică: un culoar de 60–70 m lungime, doar 4–5 m lat, între pereți de dolomită de până la 70 m. Numele îl are de la moara care s-ar fi ținut de una singură aici, cu apă și „ajutor”.
Vara, între pereți sunt cu câteva grade mai puțin decât afară: aerul rece rămâne prins jos. Ia ceva pe umeri chiar în august.
Dealul Negru are un telescaun din 1980, lung de 3 km, care urcă la 1.300 m în vreo 25 de minute. Dacă vrei să scurtezi coborârea sau să urci copiii, e o opțiune: 50 lei dus-întors, ultima urcare la 16:00.
Rusca e satul de unde Bistrița începe să se strângă spre chei; drumul forestier pe care urci a fost drum de exploatare, azi e loc bun și pentru biciclete.
Cabana Giumalău stă la 1.600 m, are curent de la generator și eoliană, dar nu servește masă: aici mâncarea o urci tu.
Valea Putnei e sat de vechi plutași și ceferiști; gara mică din care pornești e pe linia Suceava–Vatra Dornei, așa că poți veni cu trenul și pleca dintr-altă gară.
Vârful Chilii, la 1.652 m, e „stația” de pe creastă între Pojorâta și Giumalău. Pe pajiștea de sub el se lasă stânele vara; câinii latră, ciobanii te salută, brânza se poate cumpăra.
Pasul Mestecăniș (1.096 m) e trecătoarea prin care au intrat tătarii în Moldova; drumul de pe culme se numește încă „Drumul Tătarilor”. Creasta spre Giumalău e una dintre cele mai lungi plimbări pe culme din Bucovina, fără nicio localitate pe drum.
Codrul Secular Giumalău–Valea Putnei, pe care îl străbați în urcare, e ocrotit special pentru cocoșul de munte. Mergi în liniște dimineața și ai șanse să-l auzi.
Lângă ele, Piatra Zimbrului: un perete vertical de calcar lung de 600 m și înalt de 100 m, pe care alpiniștii îl urcă pe trasee de cățărare. Știai că zimbrii, animalele care i-au dat numele, au dispărut din pădurile Bucovinei în secolul al XVIII-lea? Stânca le ține minte.
Peștera Liliecilor, la 1 km de Pietre, e cea mai mare peșteră de „tracțiune gravitațională” din România, dar e închisă vizitatorilor: blocurile de calcar sunt instabile. O admiri din potecă.
Floră
Faună
Celelalte masive
Înainte să plecați
Informații verificate la . Programele și tarifele se schimbă, confirmă înainte de drum.
După ce cobori
Toată casa e a voastră: bocanci uzi la ușă, rucsacuri pe hol, cină târziu. Parcare în curte și plecare devreme, fără să deranjezi pe nimeni.
Via Transilvanica